Obțineți acces la un cost redus la TINACloud pentru a edita exemplele sau pentru a crea propriile circuite
Am văzut deja că un circuit AC poate fi (cu o frecvență) înlocuit cu un circuit echivalent Thévenin sau Norton. Pe baza acestei tehnici și cu ajutorul Teorema maximă a transferului de putere pentru circuitele cu curent continuu, putem determina condițiile pentru ca o sarcină de curent alternativ să absoarbă puterea maximă într-un circuit de curent alternativ. Pentru un circuit AC, atât impedanța Thévenin, cât și sarcina pot avea o componentă reactivă. Deși aceste reactanțe nu absoarbe nicio putere medie, ele vor limita curentul circuitului, cu excepția cazului în care reactanța de sarcină anulează reactanța impedanței Thévenin. În consecință, pentru transferul maxim de putere, reacțiile Thévenin și sarcină trebuie să fie egale în mărime, dar opuse în semn; în plus, părțile rezistive - conform teoremei puterii maxime DC - trebuie să fie egale. Cu alte cuvinte, impedanța de încărcare trebuie să fie conjugatul impedanței Thévenin echivalente. Aceeași regulă se aplică pentru încărcarea și admiterea Norton.
RL= Re {ZTh} și XL = - Im {ZTh}
Puterea maximă în acest caz:
Pmax =
Unde V2Th și eu2N reprezintă pătratul valorilor vârfului sinusoidal.
Vom exemplifica mai jos teorema cu câteva exemple.
Exemplu 1
R1 = 5 kohm, L = 2 H, vS(t) = 100V cos wt, w = 1 krad / s.
a) Găsiți C și R2 astfel încât puterea medie a lui R2-C-pole-ul va fi maxim
b) În acest caz, găsiți puterea medie maximă și puterea reactivă.
c) Gasiti v (t) in acest caz.
Soluția prin teorema folosind V, mA, mW, kohm, mS, krad / s, ms, H, m Unități F: v
a.) Rețeaua este deja în forma Thevenin, astfel încât să putem folosi forma conjugată și să determinăm componentele reale și imaginare ale lui ZTh:
R2 = R1 = 5 kohm; wL = 1 /w C = 2 ® C = 1 /w2L = 0.5 mF = 500 nF.
b.) Puterea medie:
Pmax = V2/ (4 * R1) = 1002/ (2 * 4 * 5) = 250 mW
Puterea reactivă: mai întâi curentul:
I = V / (R1 + R2 + j (wL - 1 /wC)) = 100 / 10 = 10 mA
Î = - Eu2/ 2 * XC = - 50 * 2 = - 100 mvarc.) Tensiunea de sarcină în cazul transferului maxim de putere:
VL = I * (R2 + 1 / (j w C) = 10 * (5-j / (1 * 0.5))50 - j 20 = 53.852 e -j 21.8° V
și funcția de timp: v (t) = 53.853 cos (wt - 21.8°) V
V: = 100;
om: = 1000;
{a. /} R2b: = R1;
C2: = 1 / sqr (om) / L;
C2 = [500n]
{b. /} I2: = V / (R1 + R2b);
P2m: = sqr (abs (I2)) * R2b / 2;
Q2m: = - sqr (abs (I2)) / om / C2 / 2;
P2m = [250m]
Q2m = [- 100m]
{c./} V2:=V*(R2b+1/j/om/C2)/(R1+R2b);
abs (V2) = [53.8516]
import cmath ca c
#Să simplificăm tipărirea complexului
#numerele pentru o mai mare transparență:
cp= lambda Z : „{:.8f}”.format(Z)
V = 100
om=1000
#A./
R2b=R1
C2=1/om**2/L
print(„C2=”,cp(C2))
#b./
I2=V/(R1+R2b)
P2m=abs(I2)**2*R2b/2
Q2m=-abs(I2)**2/om/C2/2
print(„P2m=”,cp(P2m))
print(„Q2m=”,cp(Q2m))
#c./
V2=V*(R2b+1/1j/om/C2)/(R1+R2b)
print(„abs(V2)=”,cp(abs(V2)))
Exemplu 2
vS(t) = 1V cos w t, f = 50 Hz,
R1 = 100 ohm, R2 = 200 ohm, R = 250 ohm, C = 40 uF, L = 0.5 H.
a.) Găsiți puterea în sarcina RL
b.) Găsiți R și L astfel încât puterea medie a RL cu doi poli să fie maximă.
Mai întâi trebuie să găsim generatorul Thévenin pe care îl vom substitui circuitului din stânga nodurilor încărcării RL.
Pașii:
1. Scoateți încărcătura RL și înlocuiți-o cu circuit deschis
2. Măsurați (sau calculați) tensiunea circuitului deschis
3. Înlocuiți sursa de tensiune cu un scurtcircuit (sau înlocuiți sursele de curent cu circuite deschise)
4. Găsiți impedanța echivalentă
Utilizați V, mA, kohm, krad / s, mUnități F, H, ms!
Și în cele din urmă circuitul simplificat:
Soluție pentru alimentare: I = VTh /(ZTh + R + j w L) = 0.511 / (39.17 + 250 - j 32.82 + j 314 * 0.5)
½I½= 1.62 mA și P = ½I½2 * R / 2 = 0.329 mWVom găsi puterea maximă dacă
Puterea maximă:
Imax = 0.511 / (2 * 39.17) = 6.52 mA și
Vs: = 1;
om: = 100 * pi;
va:=Vs*replus(replus(R2,(1/j/om/C)),(R+j*om*L))/(R1+replus(replus(R2,(1/j/om/C)),(R+j*om*L)));
abs (va) = [479.3901m]
PR: = sqr (abs (va / (R + j * om * L))) * R / 2;
QL: = sqr (abs (VA / (R + j * om * L))) * om * L / 2;
PR = [329.5346u]
QL = [207.0527u]
{b. /} Zb: = (replus (replus (R1, R2), 1 / j / om / C));
abs (Zb) = [51.1034]
VT: = Vs * replus (R2,1 / j / om / C) / (R1 + replus (R2,1 / j / om / C));
VT = [391.7332m-328.1776m * j]
abs (VT) = [511.0337m]
R2b: = Re (Zb);
Lb: = - Im (Zb) / om;
Lb = [104.4622m]
R2b = [39.1733]
import cmath ca c
#Să simplificăm tipărirea complexului
#numerele pentru o mai mare transparență:
cp= lambda Z : „{:.8f}”.format(Z)
#Definește replus folosind lambda:
Replus= lambda R1, R2 : R1*R2/(R1+R2)
Vs=1
om=100*c.pi
va=Vs*Replus(Replus(R2,1/1j/om/C),R+1j*om*L)/(R1+Replus(Replus(R2,1/1j/om/C),R+1j*om*L))
print(„abs(va)=”,cp(abs(va)))
PR=abs(va/(R+1j*om*L))**2*R/2
QL=abs(va/(R+1j*om*L))**2*om*L/2
print(„PR=”,cp(PR))
print(„QL=”,cp(QL))
#b./
Zb=Replus(Replus(R1,R2),1/1j/om/C)
print(„abs(Zb)=”,abs(Zb))
VT=Vs*Replus(R2,1/1j/om/C)/(R1+Replus(R2,1/1j/om/C))
print(„VT=”,cp(VT))
print(„abs(VT)=”,cp(abs(VT)))
R2b=Zb.real
Lb=-Zb.imag/om
print(„Lb=”,cp(Lb))
print(„R2b=”,cp(R2b))
Aici am folosit funcția specială a TINA replus pentru a găsi echivalentul paralel al două impedanțe.